….și pe el scria”teiubescnumăuita”

genele false i s-au zbătut doar o clipă. s- atrezit singură, în zarva fierbinte care năvălea pe fereastră. pe trotuar o linie de sânge și pulimea de rigoare. plus candelele. mai ardeau.

mirosul de cafea a tras-o înapoi. pe masa din bucătărie: cana de porțelan de meisen și un teiubesc din flori de nu mă uita. corny… de regulă era beat mort. acum nu mai era beat. deloc. în momentul în care a înțeles asta , reginei începeau să îi crească unghiile. arhitectului continuau să îi crească.

unghiile au intrat în carne când a înțeles de ce cafeaua ei e rece.

mneața!

aerul rece al dimineții i-a căzut în brațe ca o divă la  a doua tinerețe. s-a zburlit puțin și apoi a planat peste copacii bronzați, peste  garajele pline de praf, peste vibrațiile unui rotopercutor care deflora tacticos asfaltu.  privirea a mai dat târcoale (doo la număr) reginei care își murseca liniștită ultimele clipe de somn matinal. ceva mai târziu avea să o sărute cu buzele fierbinți de cafea. cu buzele de cafea, fierbinți.

cabron!

arhitectu era fericit. scăpase de rușinea erecțiilor de nestăvilit prin iscusința bunei sale regine. tot ea asculta, jucându-se cu șireturile de mătase roșie, poveștile despre gaudi-n-sus-gaudi-n-jos. nu înțelegea nimic, mai ales că gaudi nu avea mobil și nici nu se vedeau niicodată pe terasă la coneace. îl asculta chiar și  stând pe budă când el îi vorbea prin ușă. la duș, sub palpumă. aiurea.

arhitectu nu se mai oprea din vorbit iar ea nu avea cum să îi răspundă: era mereu ocupată cu nefericitu-i penis erect. trebuia calmat, altminteri  arhitectul vorbea și mai mult despre gaudi….dar cu tristețe. și mai ales de biata frida kahlo a cărei reîncarnare o credea. iar regina, sensibiloasă femeie, plângea să rupă batista auzind pocinoagele becisnicului diego. cabron!

opis (la cererea publicului)

1. tânărul ics- inspid amant al doamnei Igrec, cândva ibovnic al GMN-lor, acum sedus de nazist(sau porc)
2. doamna igrec- nu-i frumoasă, da-i bătrână. mama gmn-lor. a trecut prin patul lui guther.
3. donshoara roz- amanta orșcui. acum lesbiană. tranzitoriu..cred.
4. doamna mov – mare grasă și furmoasă. amanta patronului care nu o mai fute și iubită a tânărului  mâncător de plăcinte.
5. mâncătorul de plăcinte – fiu al filofteii, alintat și creț, timid. deține o mândrețe de falus dar nu-l prea știe folosi. să sperăm că ..
6. tocilarul- pistruiat cu puța mică și vocea groasă. face o emeisiune radio despre sex. parcă s-ar pricepe..
7. patronul – proaspăt tunat; a consumat: donshoara roz, doamna mov. acum consumă fata 9 de care e îndrăgostit. trupește.
8. fata 9 – o pizdă parvenită
9. patroana – nevasta patronului și mama donshoarei pi (realizată în colaborare cu patronul); amanta platonică a fermecătorului și deținătoarea unei colecții impresionante de sex toys
10. donshoara pi – păr perfect și blond, lesbiană de conjunctură, beizadea prin excelență, frumoasă, superficială, dominatoare
11. arhitectu – un ratat sentimental și sexual, prea deștept pentru o lume care îl iubește pe jacko și superman. nefericit.
12. regina – o umbră a trecutului erotic al tatălui arhitectului. pricepută într-ale felației.
13. domnu zet – boșorog coclit cu charismă sexuală incredibilă.
14. vânzătoarea – melemistă  de succes , supersexy și periculoasă. actualmente în standby
15. femeiea-cal – o anita eckberg cu kilometraju dat peste cap. amantă a domnului zet căruia în afar de pensie îi mai duce și pruna ei cu miros de piersici în dar, o dată pe lună
16. gunhter- german călător prin pizde mioritice, soț al filofteii și amant (deocamdată) platonic al librăresei
17. filofteia – femeie trecută prin multe, și-n ultima vreme prin pensiul uriaș al consortului teuton: singurul care reușise să-i vină de hac până acum!
18. librăreasa-ultima virgină din oraș, proaspăt epilată
19. fermecătoru -  seducător de meserie, impotent
20. porcul(sau nazisu) – prădător homosexual. puternic, pofticios, bogat.

special guest star – jackie kennedy onassis, post mortem

mai sunt??

poveste de adormit prunci ceva mai tineri

am să îmi tai unghiile și am să îl fut pe fiul tău, da, am curaj să aștept și să fac asta. prima dată îmi tai unghiile. și apoi am să aștept ca fiul tău să crească. eu sunt mereu frumoasă, carnea mea e verde, să nu uiți!

dacă cineva ar fi pus mâna pe jurnalul intim al reginei ar fi putut citi aceste cuvinte scrise atent cu cerneală verde de CEC. regina lucrase  la ghișeu ;acolo a suferit la tejghea, în spatele tejghelei cea mai mare durere din viața ei; acolo mama arhitectului i-l furase pe regele ei.

erau doar 16 ani diferență între  noul născut și ea. micul om era frumos. gângurea dulce și îi pipăia sânii fărde  lapte curios, de câte ori era luat în brațe. regina îi fura câte o moleculă din mirosul copilăriei și aștepta să-l simtă pe celălalt: al hormonilor fierți în transpirație. iar pruncul creț a crescut. a transpirat și început să emane feromoni. părul i-a albit timpuriu de atâta-nțelepciune.

un singur lucru nu avea arhitectu: dragoste și erecții.

domn desăvârșit cu muieretul, frumosul impotent lăsa doar urme vagi ale trecerii sale prin viața tristă a curvelor sale cu sau fără carte: câteva rânduri, poeme aninante în aerul prăfos al serii, o floare… niciodată spermă.

regina era singura femeie care îi putea stoarce vlaga și boașele. și era mândră de asta. era dulcea ei răzbunare.

prea mult sââââângeeee!

nu era pregătit să moară. atâta sânge!! tot! într-un singur loc! era îngrozitor! voia să scape de erecția care nu-i dădea pace…

culmea e că simțea pofte trupești, obosea contemplând fese zglobii de adolescente, transpira  simțind brusc prea multă plăcere perversă și fiori.

regina purta ciorapi fistic și papuci roșii cu șireturi de mătase; avea un delcoteu care nu putea fi trecut cu vederea și o respirație precipitată.  regina folosea întotdeauna o pudră compactă prea deschisă la culoare și pufăia elegante țigări englezești înfipte în eleganta ei sipcă de argint auric cu muștiuc de cristal. fumul greu cobora pe sânii voluptoși .

regina și el jucau zaruri pe dezbrăcate. vulgar dar excitant. el nu putea pierde pentru simplul motiv că dumnezeul bețivilor era de serviciu 24/7. se știe. ea pierdea și-și dezgolea mai întâi pulpele cu celulită și dantelă albă vintage. acolo și-ar fi pus el buzele degrabă dar așteptarea era întotdeauna mult mai bună la gust decât vulva ei trecută.

urma apoi sutienul. sânii ei cădeau grei sub perversa acțiune a forței G. puțin. și asta o făcea și ai apetisantă. era o femeie ca oricare alta acum. departe de perfecțiune.

arhitectul își contempla liniștit erecția. regina făcea la fel. apoi se apropia supusă de pensiul lui, deschidea gura; o limbă la fel de roșie precum papucii cu șiret de mătase ieșea grăbită.  limba știa ce are de făcut: câteva rotocoale moi ici-colo și apoi o scurtă mângăiere. era destul…

regina și erecția erau incompatibile pe termen lung. arhitecyu era acum mulșumit. întâlnise femeia perfectă. era un nonsexual și așa voia să rămână.