C-H-I-M-I-A

tânărul Ics știa că amanta-i purisană deține formula perfectă a echilibrului între aromele emanate: mirosul de pizdă de calitate și cel de parfum de calitate, scump…

stătea ca un bou contemplându-și penisul firav și coițele mici. incredibil ce puteau face toate astea când patria o cerea! e clar că un rol decisiv, hotărâtor și inconstestabil în toată povestea ascensiunii pe cele mai înalte culmi ale extazului alături de colega de pat îl avea chimia. C-H-I-M-I-A ! mirosu ăla net de pizdă exerimentată împachetată în carne fanată, izul ăla de parfum F de la Ferragamo (nu de la  futut, duamnie feri!! dați-vă peste gură!)… adică o chestie era certă: gagicile de vârsta lui habar nu aveau ce e ăla stil. cu blugii lor pân un pic mai sus de lindic și aroma de oriflame  și sclipiciu de pe poșetele alea și cordeluțele de plastic …marfă pentru bar de maneliști, vere ;  neveste de cocalari!

…și pe când Exigența Sa  forfeca în sine mai cu foc deraierea de la sfintele valori ale medicorității cu parfum F , gmn-le depresive au intrat în dormitor. dormitorul mămicii. unde pe  cerșaful negru de nylon satinat, zăcea un fel de bărbat cu un fel de aparat genital da ceva mai mititel… etete! Ics, vechiul lor sclav secsual, amant banal și bărbat fatal. să mori de râs nu alta!! cu măăăămiiicaaa?????? mu -ha-ha ! săraca mămica, chiar are nevoie de ochelari!

chestia cu trestia e că uite, se naște o nouă situație   aici , o confruntare inimaginabilă și greu de tranșat : C-H-I-M-I-E versus F-I-Z-I-C-(A).

avem nevoie de un arbitru!

curdeplumb(bacovia,iertare!)

la sală madam”curdeplumb” îşi regăsea treptat vechea formă fenomen(t)ală şi curajul. instructorul o cufunda tot mai des în ciocolata privirii sale delimitându-se de cotcodăceala muierilor din preajmă. era o chestiune pe care numai ei doi o recunoşteau:complicitatea unui cuplu oarecum ilicit.

Igrec se gândea cu spaimă adolescentină că Ics o va “citi”şi o va lăsa neconsolată. să nu uităm că duduia noastră e una din categoria celor calculate care nu lăsa penisul din mână pentru ochişorii de pe gard. să fim femei serioase pînă la capăt!bacoviana creatură avea romantismul unei cozi de mătură.

“şiiiii…doamna Igrec? este ocupată deseară sau poate veni la un jogging” întrebă instructorul,aşa,într-o doară, fără să se uite în ochii ei cu pleoape ridate.

“cum?” lăsă să-i scape uimirea printre deşte.

“alergare.jogging”

“aha”

era seara în care tigaia pentru şniţel stătea în cui şi interesul pentru ochii violeţi era sub medie.

“poi…daaa…cred că aş putea” tremură ea,ca o şcolăriţă. în fond,de ce nu?! suntem într-o ţară liberă.

“ştiţi madam I. ,avem de ales: o partidă de sex fierbinte egal 7 kilometri de alergare prin praf şi baligă”

şi cum curu îi era greu ca plumbul,duduii nu îi fu greu să aleagă….

tânărul Ics se împlineşte

micul “bancher” a prins cheag de burtică. i se trăgea de la serile lungi asezonate cu şniţelaşe subţiri. le merita. cel puţin aşa simţea el. madama lui era fenomenală: dulce ca o mamă şi harnică amantă. avea un cur bun. ştia de la ea că i se dusese vestea în facultate”Lenacurdeplumb” i se spunea. avea cele mai tari fese din anu ei(la propriu şi figurat) şi treaba asta deveni clară taman din momentul în care studenta de acu 20 de ani îşi adjudecase cu sudoarea trupului titlul miss boboc 2. era super mândră de asta.

iar el se înduioşa ori de cîte ori amanta-i coaptă îşi retrăia momentele de glorie.

acuma la drept vorbind fesele doamnei Igrec nu mai erau cine ştie ce. trecuseră ani şi bărbaţi peste ele. mulţi.dar cine să mai ţină socoteala?