fermecătoru era beat. criță, mort, muci, pleaznă. tot aia e. rușinea rușinilor pogorâse pe penisul lui nevrednic! amin. și durerea trebuia minimizată. cu alcool.
mișcările lui erau acum ceva între slow motion-ul cinematografic și joggingul leneșului pe cracă când i se rupe-rupe.
și-a întins îîîîîîîîîîîînceeeet de tot o mână descriind cel mai amplu arc de cerc și cel mai inutil gest, ca să o cuprindă pe patroană. patroana și-a tras grația mai acana. cu sufletul zdrelit, se uita la ceea ce fusese până azi fermecătroul ei amant. i-a întors curu și l-a luat pe rabbit de pe noptieră. vibrația lui sinistră l-a făcut pe fermecător să vomeze emoțional eliminând un ”te iubesc” mare cât pumnul luptătorului în K1.


0 Răspunsuri to “să vomăm frumos”