vânzătoarea a lăsat o piedică în calea uitării: îi dădu domnului zet un sculament de tătă frumusețea…

domnul zet nu s-a supărat, nu era primul cadou de acest fel și în plus maternitatea bolii era un pic incertă … zet – care era mai zen ca maestrul însuși – purcese  și rătăci prin spații virtuale întortocheate până a găsit ceva demn de un  ENTER.  nu era greu să găsești sfaturi medicale online.

sculament..etete, previzibil:  în topul FAQ (cum suna, fix cum  i-ar fi spus pizdei proaste și bolnave de gonoree dacă ar fi  avut cu douăj de ani mai puțin: fac iu sistă! hehe, ce acronim predestinat să regleze conturi…) deci micuța figurantă avea musafiri microscopici în locurile ei secrete. hehehe, cine ar fi zis?! atît de tunată, atât de curată, atât de parfumată!

zet se și gândea la un slogan adecvat  tragi-comicului situației ” sculament: o piedică în calea uitării. depinde de Mări(me)a ta!”

zet și-a luat sacoșa și s-a urnit către o farmacie unde cunoștea o simpatică mică.