Filofteia l-a ginit rapid.

O, Doamne – a exclamat muierea roșcată-  și clitorisul s-a trezit instantaneu din hibernare.  zăcuse tăcut în chiloțeii de bumbac (întotdeauna din bumbac, și întotdeauna albi, niciodată cu ață în cur!) de când stimabilul Gunther a dispărut. la drept vorbind, el, clitorisul nu prea socializa cu herr. nu era nevoie: penisul înspăimântător al teutonului se descurca destul de bine cu gestionarea orgasmului la femeia cu păr roș , așa că el, clitorisul nu prea avea de lucru. stătea, fără să cugete…

și apoi filofteia, brusc devenită doamnă, nu se mastruba decât accidental. astfel că, lindicul ducea o viață tihnită: era într-un soi de șomaj tehnic de bun augur.

dar acum, oameni buni, clitorisul vișiniu și umflat al frau Filofteei tresări. era rost de carne. tânără și tare. iar O. avea exact ceea ce își dorea orice muiere stătută- carne fragedă și de calitate, multă; buză senzuală numa bună de pupat; tatuaj care arăta fără dubiu că e bun creștin (și nu reformat fără regrete ca titularul de drept); mașină faină și muzică indiană. plus  ochi de bou tandru și calm. românesc.

filofteia și-a dat părul creț pe spate și șuvițele pline de gel s-au făcut țăndări. și-a scos țâțele pline de sevă (încă) în față și a aruncat curu spre cer. O. trebuia cucerit acum.